Cercetătorii au descoperit un mineral marțian comun adânc în interiorul unui miez de gheață din Antarctica. Descoperirea sugerează că mineralul – o substanță fragilă, galben-maronie cunoscută sub numele de jarozit – a fost forjată în același mod atât pe Pământ, cât și pe Marte: din praful prins în depozitele antice de gheață. De asemenea, dezvăluie cât de importanți au fost acești ghețari pe planeta roșie: nu numai că au cioplit văile, spun cercetătorii, dar au ajutat și la crearea lucrurilor din care este formată planeta Marte.

Polul Sud

Jarositul a fost văzut pentru prima dată pe Marte în 2004, când roverul NASA Opportunity a trecut peste straturi cu granule fine ale acestuia. Descoperirea e importantă, deoarece jarozitul are nevoie de apă pentru a se forma, împreună cu fierul, sulfatul, potasiul în condiții acide.

Aceste cerințe nu sunt ușor satisfăcute pe Marte, iar oamenii de știință au început să teoretizeze modul în care mineralul ar fi putut deveni atât de abundent. Unii au crezut că ar fi putut fi lăsat în urmă prin evaporarea unor cantități mici de apă sărată, acidă. Dar rocile bazaline alcaline din scoarța lui Marte ar fi neutralizat umiditatea acidă, spune Giovanni Baccolo, geolog la Universitatea din Milano-Bicocca și autor principal al noului studiu.

O altă idee a fost că jarositul s-a născut în depozite masive de gheață care ar fi putut acoperi planeta cu miliarde de ani în urmă. Pe măsură ce straturile de gheață au crescut în timp, praful s-ar fi acumulat în gheață – și s-ar fi putut transforma în jarozit între cristalele de gheață. Dar procesul nu a fost niciodată observat nicăieri în Sistemul Solar.

Pe Pământ, jarozitul poate fi găsit în grămezi de deșeuri miniere care au fost expuse aerului și ploii, dar nu este ceva obișnuit. Baccolo nu se aștepta să-l găsească în Antarctica. În schimb, el căuta minerale care ar putea indica ciclurile epocii glaciare în straturile unui miez de gheață lung de 1620 de metri, care înregistrează mii de ani din istoria Pământului. Dar în cea mai adâncă gheață a miezului, a dat peste particule ciudate de praf, pe care le credea că ar putea fi jarozit.

Pentru a confirma identitatea mineralului, Baccolo și colaboratorii săi au măsurat cum a absorbit razele X. De asemenea, au examinat boabele la microscopuri electronice puternice, confirmând că este jarozit. Particulele au fost, de asemenea, vizibil fisurate și lipsite de margini ascuțite, semn că s-au format și erodat de atacurile chimice din buzunarele din gheață, relatează cercetătorii luna aceasta în Nature Communications.

Lucrarea sugerează că jarositul se formează la fel pe Marte, spune Megan Elwood Madden, geochimist la Universitatea din Oklahoma care nu a fost implicată în cercetare. Dar ea se întreabă dacă procesul poate explica imensa abundență de jarozit pe Marte. „Pe Marte, aceasta nu este doar o peliculă subțire”, spune ea. „Sunt depozite groase de metri”.

Baccolo recunoaște că miezul de gheață conținea doar cantități mici de jarozit, particule mai mici decât o genă sau un bob de nisip. Dar el explică faptul că pe Marte există mult mai mult praf decât în ​​Antarctica, care primește doar cantități mici de cenușă și murdărie în aer din continentele nordice. „Marte este un loc atât de prăfuit – totul este acoperit de praf”, spune Baccolo. Mai multă cenușă ar favoriza mai multă formare de jarozit în condițiile potrivite, spune el.

Baccolo dorește să utilizeze miezurile antarctice pentru a investiga dacă depozitele antice de gheață marțiană erau cazane pentru formarea altor minerale. El spune că jarozitul arată cum ghețarii nu erau doar mașini de sculptat în pământ, ci ar fi putut contribui la formarea chimică a lui Marte. „Acesta este doar primul pas în legarea gheții adânci din Antarctica cu mediul marțian”.

 

 

Articol preluat de pe sciencemag.org iar textul original este aici

Lasă un răspuns